Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DUPĂ CATE S-AR PĂREA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 85 pentru DUPĂ CATE S-AR PĂREA.

Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu

... la umbră, păstorele a cânta. Sunt însă și oameni care nu cunosc cât prețuiesc, Cred că sunt un geniu mare și pe sine s-amăgesc. Oricare sujet se scrie, fie simplu ori sublim, Bunul simț s-aibă cu rima acordul cel mai intim. În van pare că-unul d-alta nu se pot apropia Rima e sclavă și știe-a se supune ș-asculta; Când știm să avem voință ... dezvoltă ajutându-l, în loc de a-l strâmtora. Dar ne-ngrijind-o, se scoală rebelă, n-o poți ținea, Și-n loc s-o reții, urmează înțelesul după ea. Urmați, țineți după minte, și oricâte laborați, Lustru, preț tot de la dânsa ne-ncetat vă-mprumutați. Mulți, împunși d-un neastâmpăr, în fuga lor avântați, Vor să ... lor cuget ar voi a-și exprima; Spuneți cugetarea voastră galant, nalt, glumeț, ușor, Dar spuneți-o cum se spune, pe-nțelesul tuturor, După vorbe îngâmfate nicidecum nu alergați, Cu termeni ce nu-și au locul frazele nu le-necați. Tot spre bunul simț să căte; dar aci ca ... Surda la ochi ne lucește, de el caută ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu

... la umbră, păstorele a cânta. Sunt însă și oameni care nu cunosc cât prețuiesc, Cred că sunt un geniu mare și pe sine s-amăgesc. Oricare sujet se scrie, fie simplu ori sublim, Bunul simț s-aibă cu rima acordul cel mai intim. În van pare că-unul d-alta nu se pot apropia Rima e sclavă și știe-a se supune ș-asculta; Când știm să avem voință ... dezvoltă ajutându-l, în loc de a-l strâmtora. Dar ne-ngrijind-o, se scoală rebelă, n-o poți ținea, Și-n loc s-o reții, urmează înțelesul după ea. Urmați, țineți după minte, și oricâte laborați, Lustru, preț tot de la dânsa ne-ncetat vă-mprumutați. Mulți, împunși d-un neastâmpăr, în fuga lor avântați, Vor să ... lor cuget ar voi a-și exprima; Spuneți cugetarea voastră galant, nalt, glumeț, ușor, Dar spuneți-o cum se spune, pe-nțelesul tuturor, După vorbe îngâmfate nicidecum nu alergați, Cu termeni ce nu-și au locul frazele nu le-necați. Tot spre bunul simț să căte; dar aci ca ... Surda la ochi ne lucește, de el caută ...

 

Emil Gârleanu - Calul

... regimentului, în văzul sutelor de cai ce stăteau nemișcați la strigătul goarnei, ca și oamenii de pe ei. Și nu mai putea de mulțumire când, după alergările prin vânt și ploaie, se întorcea în grajdul în care îl aștepta nutrețul. După câțiva ani porni la un drum mai greu. Mergeau feriți, ocolind mereu, oprindu-se la bubuitul tunului; stăteau zile și nopți în ploaie și glod ... la câmp, ca de obicei; serile, arareori. În grajd vara era răcoare; iarna — cald. Și vremea trecea... Vremea trecea! anii se scurgeau repede unul după altul. Ehe! cine știe când fusese războiul! Dar odată cu anii s-au scurs și puterea și avântul lui. Îmbătrânise, picioarele îi tremurau după o cale mai lungă; gâtul nu mai sta așa de încordat, ochiul nu mai căta departe. Odată poticni și se rostogoli jos, cu călăreț cu tot. S-a ridicat repede, dar de atunci îl lua mai rar la câmp și-l purta numai la pas. În urmă, nu-l mai ... câteodată bătrânul, reînsuflețit, se smuncea să se arunce. În urmă primea loviturile de vergi și se punea să mestece, liniștit, nutrețul, ca și cum nu s- ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Coconul Drăgan

... casa dumnealui, căci slujbulița i-a fost cam bunicică, de mult era aprins de patriotism ca să o dobândească. Lumea zice că, când s-a pus în această pâinișoară și s-a dus acasă, ar fi intrat cu un aer foarte greu și îngâmfat și semăna, povestea ăluia, că ar fi zis: "Bucură-te, poartă, bucură-te, scară, bucură-te, ușă!" ș.c.l.; noi însă nu credem. Coconița dumisale acum a luat un aer ... mojicos, nu-i ajunge nimeni nici cu strămurarea la nas; mai vârtos când se gândește la evghenia dumisale, îl apucă capul. Înfruntă, strigă, ba încă (după limba dumnealui) și ocăraște , când nu e vremea nici de înfruntat, nici de strigat și când bieții oameni nu s-ar lăsa una cu capul (cu iertăciune) să-i ocărască. Coconul Drăgan zice că știe și carte: nemțește, franțuzește, păsărește, afară de românește, pentru că, când ... de bonton, care umblă bănănăind și vorbește mușcându-și buzele, un domnișor care știe de toate: e și politic, și diplomatic, și patriot, și liberal, după vremi, și om al trebii (de l-ei ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Dispozițiile și încercările mele de poezie

... și prescriam; dar vream ca cu dânsele să-mi rămâie și numele nemuritor. Așa, făcui altele, cărora le didei formă de carte, cu titlul ei după orânduială. Mă luai după titlul Alexandriei și făcui și la compoziția mea un titlu foarte iscusit și însemnător, după cum urmează: ACEASTĂ CARTE Făcută de mine Niță sau Ion Rădulescu În filele Polcovnicului Ilie (Tata) Și cu blagoslovenia Sfinției-sale Frusina (Mama). Astfel, în ... fi pus cineva din câți zic ca să scrie românul cum pronunță, p-atunci, zic, să mă fi pus să fac o ortografie românească, că s-ar fi dus pomina de dânsa, de le-ar fi rămas și dumnealor numele nemuritor, și mie; n- fi rămas un om așa neînsemnat ca acum. Făceam, cum zic, versuri pe moarte, zece ... dulcele-Amor. Și de ast-a ta cântare Prin mine-ți făgăduiește, Și tu-n stare de mirare Goală-n forma ei zânește S-o vezi c-al Idei pastor". Astea toate-atunci zicându-mi, Mă ia-n brațe blânda muză Și prea veselă râzându-mi Mă sărută drept ... ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sultănica

... adus de pe obârșia Ialomiței, unde nu se știa de crețuri și colțișori. Sultănichii îi este dragă curățenia ca lumina ochilor, că chiar de n-ar avea sprâncenile trase ca din condei și buze rumene ca bobocul de trandafir, tot n-ar da cu foiță și cu muc de lumânare. Când merge, saltă puțin și se mlădie. Trup omenesc de n-ar fi, s-ar frânge. Multe capete a sucit. Mulți ochi au jinduit-o. În horă fură toate privirile, și ea s-aprinde d-ai crede că se topește. Și ce vâlnic, și ce năframă, și ce cămașe de borangic, galbenă ca spicul și subțire ca pânza ... În argea nu i se văd mâinile. Când toarce, mănâncă caierul. De cinstită, nu e obraz mai curat. Când Ioniță Rotarul, om chipeș și hazlâu, s-a încercat s-o sărute, a sărit parc-ar fi călcat pe coadă de șarpe și, în mijlocul flăcăimii, i-a strigat: - Mi- tăia obrazul, dar ți- tăia buzele! IV ... flăcăii, mai toți, o luaseră în nume de rău. Nu, că de ce să fie așa de mută? De ce să fugă de toți parc-

 

Vasile Alecsandri - Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri

... Vasile Alecsandri Prințului Ion Ghica Mircești, decembrie 1883 Iubite amice, Iată-ne cu iarna în țară! Ea a sosit noaptea, pe furiș, și s-a grăbit să-și scuture cojoacele pe fața pământului pentru ca să afirmeze stăpânirea ei... A doua zi românii s-au trezit vasali acestei regine aspre ai cărei miniștri sunt crivățul și gerul, ai cărei curtezani sunt lupii și corbii, a cărei armată ... drăgălașă!... Ea ne face a răbda despotismul îngrozitor al iernii fără nici o încercare de răscoală în contra ei, căci orice manifestare răzvrătitoare ar luneca pe gheață și ar cădea sleită sub un număr înfiorător de grade de frig. Pădurile apar ca niște pete negre pe fondul alb al tabloului iernatic. Copacii desfrunziți au ... focului din sobe. Am ajuns în arta aceasta la înălțimea vestalelor și acum știu a da clădirii despicăturilor de lemne forme arhitectonice care ar merita medalie de aur, dacă asemene talente s-ar recompensa în țara noastră. Dimineața îmi place să mă scol de cu noapte și să găsesc cabinetul meu de lucru bine încălzit și vesel luminat ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie

... Macedonski - Noaptea de februarie Noaptea de februarie de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Mi s-a părut întotdeauna un ce scârbos și crud Ca după-o noapte de orgie, pe buze încă de vin ud Să te cobori în acea ocnă la care s-află condamnate Nenorocitele ființe ce se numesc: prostituate. Mi s-a părut întotdeauna că este-o crudă profanare Să uiți că mumă ți-e femeia și că în pântec te-a purtat ... vise, Când copilul dinăuntru ieși palid, dar bărbat... O mândrie triumfală corona frumoasa-i față, Și din ochii lui în cearcăn care veseli dau ocol, S-ar fi zis, de orișicine, preursirea că-l răsfață Și că este dintre-aceia care-ajung la Capitol, Că degrabă câștigat-a vreo victorie ... lipsa ticălosului metal, Ar fi mame, coronate cu speranțe și credințe, Iar nu frunze tăvălite într-al uliței canal. O! și cugetând că, poate, dacă-ar fi avut în lume Inimi pline de iubire să le țină loc de mume, Sprijinul vreunui frate, care vine când îl chemi, Sau mângâietoarea voce ... ...

 

Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848

... lui și le citi scrisoarea. Toți se întristară și căzură pe gânduri, căci, printre multe alte vești rele, corespondentul mai adăuga: că poliția din Iași ar fi arestat un mare număr de persoane pe care le supunea la torturi în întunericul închisorilor, că o seamă de tineri ar fi fost expeduiți spre Dun[...]n căruțe de poștă, iar că sosind în pădurea de la Poieni, nu departe de Iași, ar fi fost uciși de arnăuții care-i escortau; în fine, că unul din șefii miliției, prințul G., plecase la munți cu un regiment de soldați ... de lumină. Românii aprinseseră mai multe focuri în curte și se grupaseră cete, cete împrejur, grăind, povestind, glumind și râzând de păcăliturile ce-și adresau după obiceiul lor. Vali se primbla printre grupe, raportându-se cu gândul la timpurile acele de bărbăție, unde poporul nostru era dedat cu viața războinică. Adeseori ... a pus la pedeapsă. -- Ce-avem noi cu boierii? Ei ne ciomăgesc pe noi, vodă pe dânșii, parte dreaptă. -- Bătaia-i din rai! -- Dar dacă ar veni oamenii stăpânirii ca să ne calce în locurile noastre? -- Pentru ce să vie, fârtate? -- Pentru ca să ne ia seama de ce ne-am ... ...

 

Mihai Eminescu - Geniu pustiu

... Tasso spre-a-l compara. Era el, trăsură cu trăsură. Ce coincidențe bizare pe fața pământului, îmi zisei zâmbind prin visarea mea. Putea-s-ar oare întâmpla unui Tasso o istorie asemenea celeia ce-o citeam?... Uitasem însă că tot ce nu e posibil obiectiv e cu putință în mintea ... mi insuflă îndată ce ridicai ochii. Un om pe care-l cunoșteam fără a-l cunoaște, una din acele figuri ce ți se pareai mai văzut-o vrodată-n viață, fără s-o fi văzut niciodată, fenomen ce se poate explica numai prin presupunerea unei afinități sufletești. Începui a-l observa cu comoditate. Era frumos ... o supărătoare condițiune a existenței lor... ei sunt... cum o spun înșii, români de naștere, francezi în inimă — și dacă Franța le-ar procura semidocților noștri avantajele pe care le lăeî dă nefericita lor patrie, ei ar fi emigrat de mult... cu toții! Pre legea mea, urmai, ștergându-mi sudoarea, arată-mi un om care să scrie romanul Mizeriilor acestei generațiuni, și ... până sus în nourii gânditori din cerul luceafărului ce se numește geniu... Arătați-le iasma viitorului și se vor speria de el. Arătați-le unde- ...

 

Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă

... A fost odată un țăran și-l chema Neagoe. Acest țăran era om voinic și harnic. Nu­i păsa lui de nu știu cine de ar fi fost. Vezi că-și căta de munculița lui, își plătea dajdia, se avea bine cu toți din sat, și cum făcea el, ce dregea el, se chivernisea omul ca să ... Ca să scoți sărăcia din casă, trebuie să ai ce pune în locul ei. Și, rânjind încă o dată, îi arătă niște colți, de care s-ar fi speriat și dracul. Bietul om tăcu și înghiți gălușca. Cugetul că are să fie tată, vorba că trebuie să aibă ce pune în locul ... să orbească un șoarece, ceva țoale, ori vrun dichis în casa lui, tufă! Nimic, dară nimic n-avea de ce prinde ochiul la el. Cum s-o scoață la căpătâi? Ar fi voit și el, de! să-și boteze copilul cu vrun naș mai de Doamne ajută, să facă și el o cumetrie. Dară cu ce ... pânzei. Munca lui se vedea cum mergea înainte și avea parte de ea. Ce să mai spunem multe? În scurtă vreme ajunse fruntaș al satului, după ...

 

   Următoarele >>>